Pregatirea si reorientarea profesionala a somerilor este una dintre cele mai frumoase si moderne demersuri ale economiei capitaliste in care traim. Insusirea de noi cunostinte de catre un absolvent ori un muncitor cu o anumita pregatire profesionala nu face decat sa fie in folosul acestuia. Asa spun (cu multa speranta la inceput) si cei vizati, asa sustin si specialistii de pe piata fortei de munca. Fondurile alocate de stat, in acest sens, chiar daca nu sunt uriase, reprezinta o gura de oxigen pentru multi someri. Si pentru ei, nu doar statul aloca astfel de bani, ci si Uniunea Europeana, prin programele sociale destinate recalificarii resursei umane. Persoanele ramase fara un loc de munca, se avanta cu mult elan la astfel de cursuri, admitand ca refuzul unei astfel de oportunitati poate duce, la un moment dat la pierderea unei sanse de angajare. Alternativa oferita este de preferat pentru cei mai multi someri, chiar daca acestia stiu ca piata locurilor de munca este destul de saraca. Prin urmare, lumea, convinsa fiind ca noua meserie ii va veni ca o manusa, parcurge stadiul de pregatire teoretica si practica din modulul de instruire necesar, primeste diploma si apoi, o ia din nou la goana. Somerul recalificat, policalificat, cum spuneau lozincile ante-Revolutie, vine din nou la targul de joburi, de aceasta data, mult mai increzator, mai convins ca s-a conturat o mult mai mare probabilitate de a-si gasi un loc de munca. Matematic vorbind, nu a gresit nimeni. Practic, rezolvarea acestei situatii, gasirea unui loc de munca, depinde acum de o serie de factori. Bunele intentii se opresc insa la poarta angajatorilor. Foarte putini dintre ei sunt dispusi sa prezinte la zi ofertele de angajare. Pe de alta parte, prea putini pot prognoza cu certitudine care sunt domeniile in care vor face angajari, tocmai pe timp de criza, neavand suficiente elemente de planificare manageriala. Iar in cazul in care totusi se vor face angajari, antreprenorii pot fi foarte exigenti cu personalul angajat, fiind extrem de selectivi cu acestia. In final, nu ar fi exclus, ca somerul sa ajunga la concluzia ca pregatirea lui a fost doar o goana dupa vant, o iluzie, doarece chiar si asa, sansele sale de angajare sunt reduse. Din pacate, autoritatile nu au facut concret prea mare lucru pentru a diminua somajul, pentru a reduce numarul persoanelor fara un loc de munca. Din acest motiv, in ciuda programelor de reconversie profesionala, multi vor ajunge, in ciuda riscurilor, sa lucreze la negru, punand umarul la cresterea economiei subterane. Din pacate, cu toate ca se bate multa moneda, chiar si electorala, pe domeniul social, rezultatul nu este decat praf in ochi, pentru ca prostimea sa nu spuna ca alesii poporului nu au facut nimic in acest sens. Pacat doar ca nu se face cu destula chibzuinta, pentru ca banii utilizati pentru lectori si organizarea pregatirilor sa nu fie aruncati pe fereastra. Probabil, nu-i cine sa-i traga de maneca.
